Atenuarea impactului social al crizei – principii ale societății viitoare

Citește și dă mai departe

În atenția puterii legislative și a celei executive din România

Excelențele voastre,

Federația Sindicală Hermes din Învățământ superior și cercetarea științifică solicită Președintelui republicii, Parlamentului și Guvernului, să analizeze în regim de urgență și să includă în dezbaterea publică și tripartită măsuri de atenuare a impactului social al crizei și de fundamentare a principiilor societății viitoare, dialog la care dorim să contribuim cu propuneri concrete.

Atenuarea impactului social al crizei

– principii ale societății viitoare –

Pandemia de coronavirus reprezintă un punct de cotitură pentru viața socială și economică la nivel global. Viața așa cum o știm se va schimba în toate aspectele ei. Impactul social va fi cel mai puternic și este prioritar în noul context socio-economic și politic. Anumite afaceri vor suferi, firme se vor închide, iar noi afaceri vor apărea, dar regândirea modului de organizare și funcționare a societății în noul context epidemic și post-epidemic este fundamentală. În acest context, domeniul educației și al cercetării științifice trebuie să catalizeze dezbaterile publice pe această temă.

Guvernanții, partidele politice vorbesc numai de salvarea economiei, în concret a mediului de afaceri, o atitudine tipică, recurentă și nu suntem de acord cu ignorarea, din nou, a impactului social al crizei. Nu mai putem separa socialul de economic și este nevoie de o abordare unitară a soluțiilor pentru viitor, cu accent pe oameni, ca motor al oricărei economii, pe stat ca element de echilibru și pe lege și instituții de control ca elemente de garantare a legalității.

Este nevoie de un sistem public de sănătate funcțional și eficient atât în circumstanțe normale cât și în timpul crizelor sanitare. Privatizarea sistemului public de sănătate trebuie să dispară din orice plan de guvernare a tarii și chiar din discursul public.  Principiile care trebuie să guverneze societatea post-pandemie sunt siguranța materiala a cetățeanului ca finalitate a susținerii echilibrului economic, un sistem public de sănătate functional, un sistem de educație nou și implicarea reprezentanților salariaților la toate nivelurile de decizie, în mod obligatoriu.

Federația Sindicala Hermes propune demararea discuțiilor publice

pe următoarele teme:

1. Asigurarea unui venit minim universal pentru toți cetățenii (persoanele adulte) fie direct de la stat, fie prin salariu sau alte tipuri de venit. Aceasta va reduce semnificativ impactul social al crizei, aduce siguranța zilei de mâine pentru toate persoanele adulte și copiii lor, indiferent de crizele pe care le vom traversa de acum înainte. Asigurarea unui venit minim universal va furniza puterea de cumpărare necesara dezvoltării unei economii locale sustenabile pentru produsele de prima necesitate și funcționarea serviciilor publice. Acest mecanism vă ajuta atât persoanele care își pierd locul de muncă înregistrat cât și persoanele care lucrează la negru și care rămân și fară acest venit nefiscalizat, fiind și un mecanism de contracarare a muncii la negru.

Constituția României – Art. 47 – Nivelul de trai

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.

Constituția Islandei – Art 74

Garantarea asistenței necesare în caz de boală, invaliditate, infirmitate datorată bătrâneții, șomajului și altor circumstanțe similare.

2. Aplicarea unor măsuri compensatorii pentru firmele mici și mijlocii vulnerabile, prin suspendarea plații chiriilor pe durata nefuncționării,  scutirea de la plata CASS și CAS pentru salariile plătite pe durata nefuncționării, compensarea de îndată a tuturor sumelor nerambursate de stat, etc.

3. Modificarea Legii dialogului social pentru a permite sindicatelor să apere drepturile salariaților și să garanteze legalitatea actului managerial.

4. Functionalizarea Inspecției Muncii și a Direcției de Sănătate Publică, instituții depășite și aservite unei logici a câștigului individual, de multe ori cu încălcarea legii, în detrimentul îndeplinirii funcției sociale.

5. Eliberarea imediată a posturilor din sistemul de stat ocupate prin cumul de salariați care au deja un raport de serviciu cu norma întreagă. Astfel se asigură venituri salariale pentru persoane fără loc de muncă și se elimina abuzurile existente astăzi când persoane, în principal cu funcții de conducere, dar și persoane care aparțin unor grupuri de interese ilegitime ce au confiscat instituții, cumulează mai multe contracte individuale de muncă sau alte forme de salarizare în sistemul de stat, de multe ori în mod fictiv.

6. Definirea clară a noțiunilor de pensie și pensionar, în sensul delimitării clare a pensionarului de cea de salariat și de stabilire a unei incompatibilități între cele doua statute juridice precum și definirea pensiei ca indemnizație pentru asigurarea unui trai decent după ce intervine unul dintre motivele pentru care nu mai poate fi exercitata funcția sau împlinirea vârstei de 65 de ani.

Având în vedere că pensia este o indemnizație pentru un trai decent la bătrânețe, să fie eliminate mecanismele actuale de calcul al pensiilor. Viața de pensionar este la fel pentru toți, pensii diferite sau foarte diferite nu se justifică, obligația statului este de a asigura un trai decent pentru toți cetățenii, nu de a stabili privilegii. Pentru a contraargumenta o teză falsă ce este vehiculată în spatiul public, este clar că independența justiției nu are nicio legătură cu pensia de serviciu, deoarece după pensionare niciun magistrat nu mai activează în sistemul de justiție. Fiecare este liber să cotizeze la fonduri private de pensii și să își gestioneze în mod echilibrat veniturile salariale.

7. Implementarea unor masuri fiscale care să susțină prioritizarea bunăstării tuturor cetățenilor și să atragă noi venituri la bugetul de stat fară impact sau fără impact semnificativ în sarcina agentilor economici, precum:

  • introducerea impozitării progresive, cu impozit zero pentru salariul minim,
  • creșterea alocațiilor pentru copii și eliminarea deducerilor fiscale aferente, 
  • introducerea impozitului pe proprietate prin perceperea că impozit anual de 1-2% din valoarea de piață a proprietăților deținute. Baza de impozitare a imobilelor să fie valoarea lor de piață (stabilită, pe zone, din prețul mediu de vânzare din anul anterior, valorile sunt livrate de notariate).
  • Impozitarea cu 40% a moștenirilor ce depășesc  300.000 € (echivalent cu un salariul net de  500 € pe 50 de ani).

Ca un element de actualitate, este nevoie de adaptarea Codului penal la realitățile actuale și probabile viitoare – Sancționarea cu închisoare cu executare (10 ani) a reprezentanților entităților care, după declanșarea unei epidemii, majorează adaosul comercial pentru a profita de această situație.

Facebook Comments

Citește și dă mai departe

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Trimite-ne un mesaj

forklift certification online